Alexandra, Group Creative Director la Kubis Interactive, a absolvit Magna cum Laude Modulul Digital al Școlii IAA în această primăvară, adică a fost șefă de promoție.
Nu e de mirare, considerând dedicația, diligența și hard-work-ul pe care l-a investit în Școală. Adică în ea însăși, de fapt. La fiecare curs puteam observa cum Alexandra e genul de om care își împinge constant limitele, fie căutând abordări neconvenționale, fie întorcând problema pe toate fețele pentru a pune toate întrebările posibile, fie căutând să își îmbunătățească constant tehnicile de prezentare.
E o plăcere să stai de vorbă cu Alexandra și sperăm ca spiritul ei blând și totuși plin de determinare să ajungă la voi chiar și prin intermediul unor rânduri scrise, pline de sfaturi și de inspirație.
Care a fost motivația ta inițiala de a urma cursurile Modulului Digital de la Școala IAA?
Pe lângă faptul că am suflet de tocilară și niciodată n-o să spun “nu” unei școli atât de faine, a mai contat mult și departamentul din care vin. Eu sunt om de creație, iar asta înseamnă că mă bazez în munca de zi cu zi mai mult pe experiență, inspirație, instinct și gândire logică decât pe diplome de facultate, mastere sau certificări. Așa e jobul ăsta, vine fără prea multe rețete, fără vreun manual de instrucțiuni, doar cu seniori talentați de la care să înveți și cu multe ocazii de a exersa. Așa că, atunci când ți se ivește ocazia de a participa la un curs care poate să-ți structureze sau completeze informațiile pe care le ai deja, care să-ți facă ordine în gândire și care să te ajute să le explici mai departe și altora despre ce e vorba în propoziție, îți vine să zici “da” cu toată gura.
Cum a diferit realitatea de așteptările de dinainte?
Am crezut că o să plec din școală cu niște noțiuni de comunicare în plus, poate și cu o bază de gândire strategică ceva mai solidă. Dar m-am înșelat, pentru că am plecat de acolo cu mult mai mult: cu senzația că știu mai bine de unde plec și unde vreau să ajung, că știu ce pași trebuie să urmez până acolo, că am la mine o busolă care poate să-mi arate dacă o iau pe arătură cu procesul de gândire și așa mai departe. Pe scurt, școala m-a ajutat nu doar să învăț niște noțiuni noi, ci și să fac doi pași în spate ca să văd mai clar unde se potrivesc ele în tot ecosistemul de comunicare și să mă întreb ce rol poate avea un brand pe termen lung, nu doar în campania următoare.
Ce anume te-a intrigat și ți-a plăcut cel mai mult la curs?
M-a mai bucurat şi faptul că am avut ocazia să trecem prin procesul ăsta cu toții, clienți și agenții, pentru că ne-a făcut să ajungem mai ușor la un numitor comun și să “ne aliniem” gândirea (expresia asta pe care nu o iubesc, dar care aici se potrivește bine).
Cum ți-ai menținut motivația pe parcursul modulului, astfel încât să închei magna cum laude, cum s-ar spune?
E simplu: pentru că n-a fost ca în facultate, unde mergi la curs, iei notițe, pleci acasă și te aștepți să pui noțiunile în practică peste vreo 3 ani, când te angajezi. Aici, am avut ocazia să le pun în practică încă de a doua zi, la muncă. Așa că motivația nu a venit musai din dorința de a lua note bune, ca la școală, ci mai degrabă de a-mi demonstra că am înțeles și că sunt în stare să și aplic ce mi s-a predat.
Cum îți propui să duci mai departe, la job, cunoștințele acumulate la Școala – atât ca procese de lucru dar și ca execuții out of the box?
Având în vedere că, dacă cei de la Kubis n-ar fi, nu s-ar povesti – adică, dacă nu m-ar fi sprijinit ei în toate felurile să urmez cursurile şcolii, probabil că n-am mai avea discuţia asta – mi se pare foarte important să reuşesc să “aduc şi acasă” ceea ce am învăţat la şcoală.
Sunt conștientă că între a zice și a face e un salt destul de mare, sper doar că mi-am antrenat destul de bine mușchii încât să pot să-l fac. Îmi propun să nu uit întrebările care-mi erau puse de profi după fiecare argument (“de ce așa și nu altfel?”), să repet ca pe Tatăl Nostru tipurile de motivații (e ok, o să vedeți la curs la ce mă refer) și să mă folosesc de noțiunile învățate de fiecare dată când îmi verific sau argumentez o idee (deja m-am trezit că o fac fără să-mi dau seama, în câteva conversații, ceea ce m-a făcut să zâmbesc puțintel).
Care ar fi sfatul/sfaturile tău pentru viitorii cursanți?
Să pună toate întrebările care le trec prin minte – pe bune, chiar nu există întrebări proaste. Sunt sigură că profii le-au auzit pe toate – și e mult mai bine să le audă ei, decât colegii noștri de birou, în următorul meeting în care zicem ce credem că am înţeles.
Să fie deschiși la discuții, dezbateri, argumente. Să profite de munca în echipă cât pot ei de mult. Eu am avut norocul să lucrez cu niște colegi care știau să pună întrebări bune și să întoarcă o idee pe toate părțile înainte s-o pună în prezentare, lucru care m-a bucurat, motivat și învățat cum să susțin un punct de vedere sau să renunț la el, dacă nu era ce trebuie.
Și, musai, să se apuce de lucrarea individuală din timp. E păcat să-o lase pe ultima noapte albă de dinainte de deadline, când au atâta timp să se gândească frumos, pe lumină, până atunci.
În cele din urmă, pentru că Școala e foarte mult și despre sharing de knowhow, ne poți propune 3 surse de unde îți iei tu doza de inspirație (pot fi publicații din industrie dar nu numai – din artă, istorie, antropologie, tehnologie, șamd)?
Cred că cele mai bune surse de inspirație nu vin fix din industrie – deși, da, intru și eu zilnic pe adweek.com și creativity-online.com, să văd ce campanii au mai ieșit. Dar un pas mai la stânga sau mai la dreapta ne prinde câteodată tare bine.
Îmi vin în minte podcast-urile Invisibilia sau Hardcore History – care, adevărat, nu ne învață despre advertising, dar ne învață despre oameni și lumea în care trăim – și, până la urmă, despre asta comunicăm.
Sau newsletter-ul lui Austin Kleon – un tip peste care nu știu cum am dat, dar care face o listă săptămânală cu chestii care merită citite / ascultate / urmărite din artă, muzică și nu numai. Până la urmă, chiar și clasicul Dilbert ne poate învăța cum să scriem o poveste bună din doar trei replici – cum ar fi asta asta, la care am râs recent. În fine, internetul e mare, inspirație se găsește, răbdare să avem!
Mulțumim, Alexandra, pentru motivație și energie și mai ales pentru sfaturile și resursele valoroase.
Încheiem cu un mic excerpt din cartea „Steal like an artist” a lui Austin Kleon:
